CCR a respins sesizarea privind modificările aduse Legii 303/2004

Judecătorii CCR au respins ca neîntemeiată sesizarea făcută pe modificările Legii 303/2004, privind Statutul judecătorilor și procurorilor.

Pe 24 mai, PNL și USR au sesizat Curtea Constituțională în legătură cu proiectul care modifică Legea privind statutul magistraților.

„În urma reexaminării inițiativei legislative, ca urmare a pronunțării Deciziei Curții nr. 252/2018, am sesizat CCR cu neconstituționalitatea a șase dintre textele normative astfel adoptate. Sesizarea vine după ce coaliția PSD – ALDE a impus soluții legislative de o calitate foarte scăzută, la minime istorice, unele dintre norme depășind și limitele reexaminării și, de asemenea, fiind neclare, impredictibile pentru o viitoare aplicare. Astfel, patru texte normative au fost modificate cu depășirea limitelor legale ale reexaminării, dispozițiile criticate nu au făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar completarea acestora nu reprezenta o corelare legislativă și nici nu se regăseau într-o legătură indisolubilă cu dispozițiile declarate neconstituționale”, se arată în sesizarea PNL, semnată și de USR.

Liberalii și parlamentarii USR mai argumentau că Legislativul a depășit limitele stabilite prin decizia CCR, deoarece a modificat și alte prevederi , pe lângă cele care trebuiau modificate, în urma hotărârii de neconstituționalitate, dată de Curte, iar această acțiune ar încălca art. 147 alin. (4) din Constituție.

Tot pe 24 mai și Înalta Curtea de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea asupra neconstituționalității modificărilor aduse aceleiași legi.

Magistrații instanței supreme au subliniat, în sesizarea transmisă CCR, faptul că în modificarea Legii privind statutul magistraților nu este identificată în mod clar ipoteza în care există eroarea judiciară, ci doar în linii generale, ceea ce duce la imposibilitatea aplicării legii.

„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, obiecție formulată de un număr de 97 deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție”, se arată pe ordinea de zi a ședinței de marți a CCR.

Pe 24 mai, PNL și USR au sesizat Curtea Constituțională în legătură cu proiectul care modifică Legea privind statutul magistraților.

„În urma reexaminării inițiativei legislative, ca urmare a pronunțării Deciziei Curții nr. 252/2018, am sesizat CCR cu neconstituționalitatea a șase dintre textele normative astfel adoptate. Sesizarea vine după ce coaliția PSD – ALDE a impus soluții legislative de o calitate foarte scăzută, la minime istorice, unele dintre norme depășind și limitele reexaminării și, de asemenea, fiind neclare, impredictibile pentru o viitoare aplicare. Astfel, patru texte normative au fost modificate cu depășirea limitelor legale ale reexaminării, dispozițiile criticate nu au făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar completarea acestora nu reprezenta o corelare legislativă și nici nu se regăseau într-o legătură indisolubilă cu dispozițiile declarate neconstituționale”, se arată în sesizarea PNL, semnată și de USR.

Liberalii și parlamentarii USR mai argumentează că Legislativul a depășit limitele stabilite prin decizia CCR, deoarece a modificat și alte prevederi , pe lângă cele care trebuiau modificate, în urma hotărârii de neconstituționalitate, dată de Curte, iar această acțiune ar încălca art. 147 alin. (4) din Constituție.

„De asemenea, cinci texte normative nu respectă nici exigențele de claritate, precizie și previzibilitate a normei, impuse prin art. 1 alin. (5) din Constituție, textele fiind neconstituționale ca urmare a impredictibilității lor în viitoarea aplicare”, se mai arată în documentul trimis de PNL și USR către Curtea Constituțională.

Referitor la felul în care Parlamentul a definit eroarea judiciară, liberalii susțin că „legiuitorul nu a individualizat elementele, împrejurările sau situațiile care să se circumscrie noțiunii de eroare judiciară, reglementarea păstrându-și caracterul vădit abstract”. De asemenea, formulările precum ‘încălcare evidentă’ sau ‘afectarea gravă’, deși sunt potrivite pentru explicații de natură teoretică, ele nu sunt potrivite pentru a fi utilizate în procesul de legiferare”, potrivit sursei citate.

Tot pe 24 mai și Înalta Curtea de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea asupra neconstituționalității modificărilor aduse aceleiași legi.

Magistrații instanței supreme au subliniat, în sesizarea transmisă CCR, faptul că în modificarea Legii privind statutul magistraților nu este identificată în mod clar ipoteza în care există eroarea judiciară, ci doar în linii generale, ceea ce duce la imposibilitatea aplicării legii.

Judecătorii de la instanța supremă mai susțin că legiuitorul s-a îndepărtat de la normele articolelor 538 și 539 din Codul de Procedură Penală și a inclus în sfera erorii judicare „actele proceduale” dispuse cu încălcarea „dispozițiilor legale de drept material și procesual” și „hotărârile judecătorești definitive” „contrare legii sau situației de fapt”, fără nicio circumstanțiere menită să permită identificarea clară a acestora.

„Efectul utilizării unor formulări cu caracter general și imprecis în definiția noțiunii de eroare judiciară este imposibilitatea delimitării sferei erorii judiciare și, în consecință, imposibilitatea aplicării dispozițiilor care o reglementează”, spun magistrații ÎCCJ.